joi, 20 august 2009

Cele 28 de Legi Universale




1. Legea dragostei. Iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate celelalte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este o regula biblica. Se aplica la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, oameni de afaceri, organizatii, tari. Are o bogatie/valoare universala.

2. Legea cauza-efect. Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.

3. Legea gandirii. Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.

4. Legea echivalentei mentale. Pentru a avea succes intr-un domeniu, trebuie sa avem o imagine clara a acelui succes in mintea noastra, o imagine mintala a ideii noastre de succes, o viziune.

5. Legea corespondentei. Viata noastra exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista o corespondenta directa intre experientele si gandurile noastre pe de o parte si atitudinea noastra, pe de alta parte.

6. Legea credintei. Orice credem cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta noastra ca meritam succesul).

7. Legea valorii. Ceea ce credem si apreciem cu adevarat se reflecta in ceea ce facem, chiar daca poate cuvintele noastre sugereaza altceva.

8. Legea motivatiei. Tot ceea ce facem este declansat de dorintele noastre interioare, nevoi si instincte, multe dintre ele venind din subconstient.

9. Legea activitatii subconstiente. Subconstientul nostru ne avertizeaza despre lucrurile din jur, in concordanta cu dorintele si grijile noastre cele mai puternice.

10. Legea expectantei. Ceea ce preconizam cu incredere ca se ve intampla, chiar se va materializa.

11. Legea concentrarii. Indiferent asupra a ce ne concentram si ne gandim in mod repetat, devine din ce in ce mai mult o parte a vietii noastre interioare.

12. Legea obisnuintei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele care ne indeparteaza de telurile noastre trebuie schimbate.

13. Legea atractiei. Suntem cu totii niste magneti vii. Atragem oameni, intamplari si imprejurari care se armonizeaza cu gandurile noastre dominante.

14. Legea alegerii. Suntem liberi sa alegem ceea ce gandim si in consecinta suntem liberi sa alegem toate celelelte parti ale vietii noastre.

15. Legea optimismului. O atitudine mentala pozitiva ce merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul ne face placuti si vioi, mai susceptibili de a reusi.

16. Legea schimbarii. Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profitam de schimbare vom deveni victimele ei.

17. Legea controlului. Avem parere buna despre noi insine datorita faptului ca simtim ca ne controlam propria viata.

18. Legea responsabilitatii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, si tot ceea ce reusim.

19. Legea compensatiei. Cu ceea ce contribuim sau investim, aceea vom obtine. Intotdeauna vom fi recompensati pe deplin pentru ceea ce facem.

20. Legea serviciilor. Recompensa noastra va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).

21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cat muncim mai mult, cu atat devenim mai "norocosi".

22. Legea supra-compensatiei. Trebuie ca intotdeauna sa "investim" mai mult decat obtinem; altfel nu vom obtine niciodata mai mult decat avem in acest moment. Trebuie sa facem mai mult pentru ceea ce suntem "platiti" pentru ca in timp sa fim rasplatiti cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul "ofera mai intai pentru a primi mai tarziu".

23. Legea "pregatirii". "Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.

24. Legea eficientei fortate. Pe masura ce actionam devenim mai eficienti. Niciodata nu avem timp sa le facem pe toate, dar avem suficient timp sa facem lucrurile cu adevarat importante.

25. Legea deciziei. Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o facem cu indrazneala, vom avea de partea noastra un sprijin nebanuit/neasteptat.

26. Legea creativitatii. Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastra poate concepe si crede cu adevarat, poate sa si obtina.

27. Legea flexibilitatii. Ai sanse mai mari de reusita daca stii clar ce vrei sa obtii dar ramai flexibil in privinta felului in care vei actiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.

28. Legea perseverentei. Abilitatea noastra de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in noi insine. Perseverenta este "o calitate de fier" in drumul spre succes.

miercuri, 19 august 2009

RUGACIUNEA LUMINII !



Aşa cum stau singur în marea Ta linişte, Doamne, Tată al meu, din inima mea izvoraşte o lumină pură care umple fiecare atom al fiinţei mele cu imensa ei strălucire. Viaţa, Iubire, Putere, Puritate, Frumuseţe, Perfecţiune, se înalţă în adevarata lor splendoare înlauntrul meu. Privind adânc în esenţa acestei lumini, vad o altă lumină, - fluidă, dulce, albă-aurie şi strălucitoare, - absorbind, generând şi emiţând focul măângâietor al Celei Mai Mari Lumini.

Ştiu acum că sunt Dumnezeu şi una cu tot universul lui Dumnezeu. Vorbesc în taină cu Dumnezeu Tatăl meu şi sunt netulburat.
NEMIŞCAT ÎN LINIŞTE
- Totuşi, în această linişte deplină se desfaşoară cea mai mare lucrare a lui Dumnezeu. Iaraşi, sunt etulburat şi o linişte desăvirşită este pretutindeni în jurul meu. Acum strălucirea acestei lumini se răspândeşte în vastul univers al lui Dumnezeu, şi ştiu că viaţa conştientă a lui Dumnezeu este pretutindeni. Din nou o spun fără teamă, Eu sunt Dumnezeu; sunt liniştit şi netemător.
Îl înalţ pe Christ înlăuntrul meu şi intonez cântarea Divină. În armonia muzicii mele, cântă inspiraţia. Mereu mai tare,înlăuntrul meu, Marea Mamă cântă despre viaţa cea noua. Cu fiecare zi mai tare şi mai clar, inspiraţia imi înalţă gândirea conştientă până când ea se acordează cu ritmul Divin. Iaraşi înalţ Christul din mine şi ascult atent ca să aud voioasa muzica. Nota mea fundamentală este armonia, iar tema cântecului meu este Dumnezeu, şi Dumnezeu işi pune pecetea pe Adevarul cântecului meu.
PRIVIŢI CUM MĂ NASC A DOUA OARĂ,
IATĂ UN CHRIST
- Cu marea lumină a Spiritului Tău, sunt liber; Doamne, Tată al meu, pecetea Ta este pusa pe fruntea mea. Accept.
Tin sus lumina ta, Doamne, Tată al meu. Iaraşi, accept.
Când Isus termină de vorbit, o raza orbitoare de lumină albă pură ţâşni din plexul solar al trupului Său. Acest fascicul de lumina se intinse asupra ..........aici putem spune partea de corp bolnava, problema ce o avem de rezolvat, etc.
AMIN !
Din Viata Maestrilor

luni, 17 august 2009

Iubirea ca Arta si Independenta !


Arta iubirii incepe cu noi insine. Primul pas consta in a deveni constienti, in a intelege adevarul potrivit caruia fiecare om isi viseaza propriul vis. Cine intelege acest lucru devine responsabil pentru partea sa din relatie, adica pentru el insusi. Stiind ca este responsabil pentru partea sa de relatie, el o poate controla cu usurinta. Nu are insa nici un rost sa incerce sa controleze si cealalta jumatate a relatiei. Daca il/o respectam cu adevarat, noi vom intelege ca partenerul nostru/partenera noastra, sau prietenul, fiul, mama, toti sunt pe deplin responsabili pentru jumatatea lor de relatie. Daca vom sti sa respectam cealalta jumatate, relatia noastra nu va fi niciodata caracterizata de conflicte. Noi nu vom avea nicodata parte de razboi in familie sau in cuplu.
Mai departe, daca intelegem ce inseamna iubirea sau ce inseamna teama, putem deveni constienti de modul in care ne comunicam visul altor persoane. Calitatea comunicarii noastre depinde de optiunile pe care le facem in fiecare moment, de racordarea cealalta corpului nostru emotional la vibratia iubirii sau la vibratia fricii. Chiar daca ne aflam pe calea fricii, noi putem sa schimbam vibratia pe cea a iubirii. Este o optiune personala. Constientizarea caii pe care ne aflam poate schimba totul.
In sfarsit, daca intelegem faptul ca nimeni altcineva nu ne poate face sa fim fericiti decat noi insine, si ca aceasta fericire este rezultatul iubirii care emana din fiinta noastra, vom putea atinge maiestria in cea mai mare arta, Arta Iubirii.
Noi putem vorbi despre iubire si putem scrie o mie de carti despre ea, dar iubirea difera pemtru fiecare om in parte, caci ea trebuie mai intai experimentata. Iubirea nu este un concept, este o stare de fapt, o modalitate de a actiona. Singura cale de a atinge starea de fericire este iubirea in actiune. Singura cale care conduce la suferinta este teama in actiune
Singura cale prin care putem atinge maiestria in iubire este sa practicam iubirea. Nu este nevoie sa o justificam sau sa o explicam; este suficient doar sa o practicam. Practica este cea care creaza maestrul.
Ruiz

marți, 11 august 2009

TAINELE DRAGOSTEI


TAINELE DRAGOSTEI sunt in fond, gradinile suspendate ale sufletului si simtirii noastre. Bucuria adevarata izvoraste tocmai din descoperirea tainelor acestora. Daca te afli in fata unui om, ai multe spatii nestiute de strabatut, pana sa-l cunosti si sa-l apropii de propria ta existenta. Demnitatea, aceasta imensa imensa perla a personalitatii, nu este o simpla notiune, ceva abstrac, frumos, sanatos. Ea strange laolalta multe, multe infatisari ale omului.
Iata cum, de cand deschizi ochii in viata, intalnesti mii, sute de mii de oameni: unii frumosi, care nu-ti spun nimic, altii urati, dar care te farmeca, unii buni, altii mai putin buni. Cu sufletul si cu mintea dschisa, te-apropii de ei, le afli "tainele" si, in masura in care te intereseaza, cauti sa le mai intalnesti pasii. Altfel, ii ocolesti si ii uiti.
Sentimentul de dragoste are nevoie, ca de o lumina speciala, de Sinceritate. Numai sinceritatea poate sa aduca increderea reciproca. La varsta adolescentei, lipsa de experienta si pasiune afectiva exclud, in mare masura, o cantarire, o comparare permanenta intre valorile si faptele partenerului, intre diferitele lui moduri de a reactiona, de a se comporta. Dragostea nu poate renunta la ratiune. Din contra, arsenalul ei ii este permanent necesar.
Compararea in mod lucid a atitudinilor in diverse imprejurari, a comportarii cu cele spuse, a modului de a te purta fata de colegi, de femei sau de barbati, de cei mici, de cei batrani, modul de a-ti indeplini datoria de a raspunde fata de tine insuti, face sa se traga o anumita concluzie in ceea ce te priveste: seriozitate sau lichelism. Marea bucurie a dragostei este data de descoperirea constiintei celuilalt.
Cunoasterea umana se poate efectua spontan, fulgerator? Aceasta este o falsa cunoastere, care nu duce din nefericire decat la erori. Adevarata descoperire a sufletului uman se face in timp. Si adolescenta este tocmai timpul acestor eforturi de cunoastere.
Orele, zilele de lungi plimbari, excursiile, vizionarea spectacolelor, vizitarea expozitiilor, studiul in care, pe de o parte, parteneri discuta si-si transmit gandurile, pe de alta parte se manifesta emotional, sunt cele mai fertile clipe de cunoastere si apropiere sufleteasca.

Vrei sa stii cand e dragoste si cand nu?




Palmele ti-au transpirat, inima-ti bate puternic, si rasuflarea ti s-a oprit in piept?
Nu e Dragoste, e Placere.

Nu poti sa-ti desprinzi ochii si mainile de pe cel drag, am dreptate?
Nu e Dragoste, e Pofta.

Il doresti pentru ca sti ca este acolo?
Nu e Dragoste, e Singuratate.

Esti acolo, pentru ca partenerul vrea sa fi?
Nu e Dragoste, e Loialitate.

Ii asculti confesiunile, deoarece nu vrei sa-l ranesti?
Nu e Dragoste, e Mila.

Esti acolo pentru ca te saruta si te tine de mana?
Nu e Dragoste, esti de neincredere.

Esti impreuna cu el doar pentru ca privirea lui/ei te face sa tresari un pic?
Nu e Dragoste, e Infatuare.

Ii ierti greselile pentru ca ti la el/ea?
Nu e Dragoste, e Prietenie.

Ii spui ca el/ea este la ceea ce te gandesti toata ziua?
Nu e Dragoste, e Minciuna.

Esti dispus sa dai lucrurile tale preferate pentru ca el/ea sa se simta bine?
Nu e Dragoste, e Caritate.


Inima ta e plina de durere atunci cand el/ea este trist/a?
Atunci e Dragoste.

II accepti greselile pentru ca ele fac parte din felul ei/lui de a fi?
Atunci e Dragoste.

Plangi pentru durerea ei/lui chiar daca el/ea este puternic/a?
Atunci e Dragoste.

Ochii ei/lui iti vad adevarata inima, si iti atinge sufletul asa de adanc ca te doare?
Atunci e Dragoste.

II vei da inima ta, viata ta, moartea ta?
Atunci e Dragoste.

Acum, daca Dragostea e dureroasa, si ne tortureaza, oare de ce Iubim?
De ce Dragostea este tot ce cautam in viata?
Aceasta durere, aceasta agonie, aceasta tortura?
De ce?
Pentru ca este...Dragoste.


Se-ntampla sa gasesti iubire in locuri simple si ciudate, sa treci fara sa sti pe langa ea. Poti s-o gasesti pe strada, in locuri neumblate, departe fi sau poate chiar in fata ta. Iubirea nu-i la nesfarsit si totusi capat nu-i gasesti.

E ca un labirint, in care alergi fara de rost, un camp, un camp imens pe care toata viata ratacesti si cauti peste tot de ploaie un adapost. Ai vrut iubirea, ai vrut iubire sa gasesti departe-n zari nemarginite, ai fost un orb, ea s-a aflat in palma ta mereu, in aripile fluturelui, de vantul aspru zdrentuite, si chiar in culorile infinitului curcubeu. Iubire, iubire poti gasi si-n a sufletului tau armura rece, in fulgii de zapada ce-ti cad pe chip neincetat, in iarna grea, in fiecare clipa ce spre eternitate trece, si visele pe care-n urma le-ai lasat. Daca albastrul cer ti-a asezat iubire pe ploapele inchise, si obosit ai adormit sperand sa poti visa, trezeste-te, trezeste-te, zadarnic o cauti in ale tale vise, deschide ochii, e chiar in fata ta, e chiar aici.

duminică, 9 august 2009

LAUDATI PE DOMNUL SI TOATE VI SE VOR DA VOUA !


Iată un plan simplu de zece puncte cu suport scripturistic, care vă va fi un ajutor practic pentru a învăţa cum să-L lăudaţi pe Dumnezeu tot timpul. Vă recomand să memoraţi acest material informativ şi să-L redaţi cu voce tare când vă simţiţi deprimat, descurajat sau indiferent. Apoi acţionaţi conform instrucţiunilor din Scriptură şi victoria va fi a voastră!
1. Porunca lui Dumnezeu pentru creştinii Noului Testament: „Prin El, să aducem întotdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui“ (Evrei 13.15).
2. Jurământul lui David, omul după inima lui Dumnezeu: „Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea“ (Psalmul 34.1).
8
3. Practica primilor creştini: „Şi tot timpul stăteau în templu şi lăudau şi binecuvântau pe Dumnezeu“ (Luca 24.53).
4. Voia lui Dumnezeu pentru orice creştin: „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi“ (1 Tes. 5.18).
5. O dovadă vitală a vieţii adevărate pline de Duhul Sfânt: „… fiţi plini de Duh…. Mulţumiţi întotdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos“ (Efes. 5.18, 20).
6. Funcţia principală a preoţiei imperiale: „Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui care v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată“ (1 Petru 2.9).
7. Felul în care cei ce cred în Biblie încep orice strângere: „Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cântări în curţile Lui! Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele!“ (Psalmul 100.4).
8. Un mesaj demn de luat în seamă de la tron: „Şi din scaunul de domnie a ieşit un glas care zicea: «Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi care vă temeţi de El, mici şi mari!»“ (Apoc. 19.5).
9. Obligaţia creştinului cât timp are suflare: „Tot ce are suflare, să-L laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!“ (Psalmul 150.6).
10. Un obicei ce trebuie practicat toată ziua: „De la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat!“ (Psalmul 113.3).
DON GOSSETT

miercuri, 5 august 2009

Diversitatea spirituală, oricat de minimă, reprezintă naşterea Omului


Corpurile nu se disting din punct de vedere material, în ciuda numărului uriaş de oameni. Creatorul se raportează la acestia ca şi cum ar fi un singur corp, de aceea pentru a înţelege umanitatea întreagă, este de ajuns a înţelege natura unui singur corp şi constituţia sa. Cunoştinţele acumulate în ce priveşte unul dintre oameni, ne vor servi în înţelegerea funcţionării tuturor celorlalţi.Astfel funcţionăm, precum am fost creaţi, şi de aceea noi percepem tot ce pătrunde în noi din afara noastră, noi reacţionăm la influenţe exterioare, exercitate asupra noastră, din afară.
Omul care nu-şi însuşeşte o unicitate spirituală, care să-l deosebească de restul oamenilor, este ca şi inexistent. Cand doar diferite aspecte ale trupului nostru material ne separă unii de alţii, noi nu suntem demni de a fi numiţi entităţi independente. Întreaga noastră existenţă se rezumă la un singur corp, care reprezintă toate trupurile laolaltă. Cu alte cuvinte,doar sufletul este cel care determină diferenţa dintre oameni.Un om fără de suflet, nu există în natură ca persoană de sine stătătoare. Cu cat este un individ mai deosebit de ceilalţi din puct de vedere spiritual, cu atat creşte importanţa existenţei sale. Dacă nu se deosebeşte de ceilalţi de loc, este ca şi inexistent. Diversitatea spirituală, oricat de minimă, reprezintă naşterea Omului. Momentul naşterii conţine în sine primul moment, în care este salvat noul născut din masa totală a trupurilor, deoarece în acest moment, pentru prima oară, apare diferenţa spirituală dintre el şi toţi ceilalţi, deci naşterea individualităţii are loc prin apariţia diferenţierii spirituale a individului, din generalitate.
Iar ne întoarcem la exemplul seminţei plantate în pămant, care încolţeşte ca o plantă delicată, pe cand ţaşneşte din sămanţa care s-a descompus. Nucleul seminţei descompuse este asemănat cu părinţii. Procesul continuă cu eliberarea din forma primordială; cat timp planta nu s-a eliberat total din forma existenţei fizice precedente, ea nu se poate transforma din corp fizic în corp spiritual, şi nu va putea parcurge procesul care continuă pană la fructificare. Fără eliberarea ei din forma materială, nu se va putea naşte în ea forţa primordială spirituală, pentru a începe creşterea şi atingerea nivelului celui care i-a dat naştere. Procese asemănătoare au loc în Natură, pe toate gradaţiile: de „obiect”, „vegetale” şi „animale”. Prin aceleaşi procese trece şi OMUL, deşi printr-o altă modalitate.