TOTUL ESTE IUBIRE...!

O, bucuraţi-vă, popor sărman; căci voi sunteţi sărmani numai pentru a putea primi cu atât mai mult! Bucuraţi-vă voi, cei slabi, căci voi sunteţi slabi numai pentru a putea primi mai multă putere! Bucuraţi-vă voi, cei care sunteţi trişti, căci voi sunteţi trişti numai pentru a putea primi cu atât mai multă bucurie! Bucuraţi-vă voi, cei care sunteţi flămânzi şi însetaţi, căci voi sunteţi flămânzi şi însetaţi numai pentru a vă putea satisface într-o mai mare măsură foamea şi setea! Bucuraţi-vă chiar şi voi, spirite oarbe! Iată, Domnul a creat noaptea numai pentru ca voi să simţiţi nevoia zilei. Dacă Domnul nu ar fi creat noaptea înaintea zilei, cine ar mai fi aspirat către lumina celei din urmă? O, moarte, dacă nu ai fi fost însăşi moartea, chiar şi tu te-ai fi bucurat, căci nici tu nu te-ai născut din ordinea eternă numai de dragul tău! Cine ştie dacă nu cumva Domnul nu te-a adus la existenţă numai pentru ca într-o bună zi viaţa eternă să sălăşluiască în tine?

Adevăr, adevăr vă spun, tot ceea ce dăruieşte Domnul, El oferă ca un Părinte, din preaplinul iubirii sale nesfârşite; dar acela de la care Domnul va lua ceva ar trebui să fie cel mai fericit, căci el va primi înapoi de o mie de ori, chiar din mâna Tatălui etern.

Casa Domnului

IN FATA LUI SUNTEM EGALI !

Credeţi oare că Domnul respectă mai puţin pe cineva decât pe altcineva, dacă amândoi acţionează în concordanţă cu voinţa Sa? O, dragii mei părinţi, în acest caz vă înşelaţi, căci lucrurile nu stau deloc astfel. Ridicaţi-vă ochii către spaţiile infinite, pline de lumină. Cine dintre noi poate spune că este incapabil să vadă fluxul infinit de lumină, şi toate lucrurile învăluite de el? Ce ureche nu poate auzi măcar un foşnet atunci când vântul spulberă frunzele veştejite? Se află printre noi cineva care nu a fost înzestrat cu simţuri perfect folosibile, sau cu o inimă activă şi simţitoare? Dacă Domnul ne-a înzestrat deopotrivă cu toate aceste simţuri, fără nici o distincţie, cine poate spune că îi aparţine mai mult sau mai puţin Domnului, când toţi ne-am născut din El şi dorim să ne întoarcem la El? Cine din cei de faţă nu şi-ar asculta copilul care ar veni să-i ceară sfatul şi nu i-ar dărui tot ceea ce îi este necesar? Dacă voi, ca oameni căzuţi, puteţi face dovada unei asemenea iubiri şi compasiuni, chiar şi faţă de străini, cu cât mai mult o va face Tatăl preasfânt şi preabun faţă de voi, dăruindu-vă tot ceea ce vă este necesar! De aceea, nu trebuie să credeţi că eu sunt organul ales prin care vorbeşte vocea vie a lui Dumnezeu. O, nu eu sunt acest organ, ci chiar voi. Nu trebuie decât să vă întoarceţi către El, iar El vă va indica cu siguranţă voinţa Sa! Amin!

Casa Domnului

Iluzie si Lumina sau Lumina si Iluzie...?

In spatele nostru este Lumina, privim spre un perete, de la distanta. Jocuri de umbre, in functie de deplasarea diferitelor obiecte in lumina din spatele nostru, se deruleaza pe perete. Raminem asa, ani la rind, privind la umbrele materiei expusa la Lumina. Suntem tintuiti acolo. Nu vrem sa plecam, sa intoarcem privirea, ne este frica de Lumina.
De la un moment al vietii incepem sa consideram umbrele ca fiind reale, deja le anticipam miscarile, deja le-am dat noi, din imaginatie, contururi si definitii, le consideram reale dupa optiunile noastre, le dam culoare, nume, volum, putere, credinte, etc. Fiecare cu vederile si...vedeniile lui. 
Dar vine maestrul, ghidul, ne bate pe umeri si ne spune: Hai, te-am dezlegat de lanturile tale, intoarce-te si hai in Lumina !
Te intorci usor, privirea te arde, inchizi ochii, Lumina este prea puternica dar, de fapt, este asa cum este. Refuzi dar, lanturile au cazut. Poti sa revii la Lumea ta in care privesti umbre si spui ca sunt reale. Nu o faci, esti curios, esti curajos, deja te incanta sa privesti Lumina !
Este ceva nou, mergi spre Lumina si iesi afara, vezi cu adevarat ! Privesti materia si te intrebi, care imagini sunt reale, cele vazute ca proiectii pe perete sau cele la care te uiti acum ? Pe cele de pe perete, pe care le-ai privit o viata, ti le-ai imaginat ca produse ale Luminii, cele de aici le vezi direct, dar tot cu ochii simturilor.
Iti spui simplu: ma indrept spre Lumina, ea este reala, acolo nu sunt combinatii de nuante, este Lumina pur si simplu !
Este minunat, ce se intimpla este minunat ! Esti Lumina, nu mai ai umbre, esti cu totul in Lumina, esti cu totul...Lumina !
Te auzi strigat, cine sa fie ? Este ghidul tau, iti arata spre locul de unde ai plecat, acolo a mai rama ceva. Sunt fratii si surorile tale, cei care au ramas cu fata la perete. Te intorci, acum stii cum este, ai trecut prin asta. Eliberezi de lanturi pe cei care sunt acolo si le spui sa vina cu tine, caci lumea unde sunt ei nu este reala, este o lume a iluziilor, a umbrelor.
Nu vor, se indoiesc, s-au obisnuit asa, dar oare, nu le spui neadevaruri, cum sa schimbe ei ce sunt de o viata...de-a lor ? Cum sa schimbe ei credintele in care traiesc si care i-au acceptat asa, nu este o munca uriasa, si pentru ce !
Te considera un razvratit, un fariseu, si te alunga, te bat cu pietrele materiei si ei...ramin in lumea lor...in lumea umbrelor si iluziei. Iluzia in care se afla nu le cere nici un efort ci doar sa o accepte, e mai comod asa.
Ce poti face, te intorci in Lumina sau ramai sa mai salvezi ce se mai poate, sa mai insisti, sau poate....da...asta ar trebui...sa aduci Lumina acolo, sa elimini umbrele.
Dar ce se fac ei fara umbre, fara iluziile lor, le-ai luat Lumea, le-ai luat comoditatea, le-ai luat placerile. Lumina este doar Lumina, iluziile si umbrele se pot compune dupa bunul plac, dupa propria Minte.
Trebuia sa fac un final ?
Mai bine o sa-l faceti voi...in Lumina sau in Iluzie, cum doriti !
Vladut

Maestrul de linga noi...!

Nimeni dintre aceia pe care bogăţia şi onorurile îi aşază pe o treaptă mai înaltă nu e mare. Aceasta-i eroarea care ne înşală, că nu apreciem
pe nimeni după ceea ce este, ci îi adăugăm şi cele ce-l împodobesc.
Când vrei să apreciezi pe cineva la justa lui valoare şi să ştii ce fel de om este, priveşte-l gol: să lepede averea, să lepede onorurile şi celelalte
minciuni ale soartei, să dezbrace până şi corpul – priveşte-i sufletul, dacă-i mare prin altceva sau prin el însuşi.
Să apreciem fiecare lucru, îndepărtând ce se  spune despre el, şi să cercetăm ce este, nu ce e numit.
Seneca,
Epistolae

Sinele...

În momentul în care o fiinţă îşi realizează Sinele, această stare se reflectă atât asupra corpului cât şi asupra sufletului. Nu trebuie să te rogi ca Dumnezeu să vină spre tine. Dumnezeu este omniprezent şi tot ceea ce ai de făcut este să-ţi îmbunătăţeşti modul de înţelegere.

Când îl vei găsi pe Dumnezeu? Când toate dorinţele pentru alte lucruri vor dispare, când vei realiza că singurul lucru care merită să-l doreşti este să-l cunoşti pe Dumnezeu. Când toate gândurile, toate sentimentele vor fi integrate de dragostea ta pentru El.

Yogananda

Iluminarea...!

Adevărata ta natură nu poate fi descoperită decât în locul în care te afli acum. 
Acesta este cel mai bun loc din lume pentru a găsi iluminarea.
ZEN

Binecuvintare...!

Mă rog lui Dumnezeu, Atotputernicul,

Domnul Israelului,

Pentru ca Mihail să fie mâna mea dreaptă,

Iar Gabriel mâna mea stângă,

Rafael să stea în faţa mea,

Iar Uriel în spatele meu.

Iar deasupra mea să stea Prezenţa Divină a lui Dumnezeu.