Observati oamenii pe care incepeti sa ii intalniti. Traitii intr-o stare de anticipare. Asteptati-va la un miracol in viata voastra. Am atins multe din aceste subiecte de-a lungul anilor, iar acum se intampla. Ati creat un miracol la scara uriasa. Totii ochii sunt atintiti asupra voastracu Iubirea de Acasa.
Asteptati-va la un miracol. Creati-va viata in cea mai inalta expresie a bucuriei posibile si intelegeti ca atat gandurile cat si punctul de perceptie creeaza totul in viata voastra. Si daca vreodata nu veti fi fericiti cu ceea ce ati creat, aveti curajul sa alegeti din nou. Aveti curajul sa aduceti la iveala noi ganduri si idei pe care sa le puneti in aplicare. Aveti curajul sa va schimbati calea chiar inainte sa pasiti. Miracolul este pe cale sa se intample si va lasam doar cu trei simple memento-uri. Tratati-va reciproc cu cel mai mare respect. Aveti grija unii de altii si jucati-va frumos impreuna.
Exista un singur lucru care certifica daca un maestru este autentic sau nu: prezenta sa.
Aceasta prezenta poate determina trezirea brusca a mintii voastre adormite; ea va poate inflacara. Va poate face sa infloriti in mii de petale, intr-o singura clipa. Iar aceasta clipa poate fi atit de imensa, incit are valoarea eternitatii.
Aceasta este singura cale de a experimenta faptul ca toate celelalte lucruri sunt pur si simplu lipsite de semnificatie.
Conditionarile noastre nu ne permit sa fim naturali. Suntem invatati inca de la inceput ca trebuie sa transcendem natura, ca faptul de a fi naturali este echivalent cu a face parte din regnul animal si ca - in consecinta - trebuie sa fim supranaturali.
Pare foarte logic. Toate religiile au la baza invatatura ca a fi om inseamna a transcende natura. Si ele au convins omenirea, timp de secole intregi, sa-si depaseasca propria natura.
Nimeni nu a reusit transcenderea naturii; singurul fapt care a reusit, a
fost distrugerea frumusetii naturale a fiintei umane si a inocentei sale.
Cind o persoana matura devine copil... exista o diferenta intre un copil obisnuit si o fiinta care a renascut. Copilul este inocent pentru ca este ignorant; inocenta omului matur redevenit copil are o valoare mult mai mare, deoarece ea nu este ignoranta, ci pura inteligenta.
Inocenta singura devine ignoranta.
Inteligenta singura se transforma in viclenie.
Luate impreuna, ele nu sunt nici ignoranta, nici viclenie, ci pur si simplu o receptivitate, o dschidere... o inima capabila sa priveasca cu uimire chiar si cel mai nesemnificativ lucru. Iar omul care experimenteaza aceasta stare de uimire este singura fiinta cu adevarat religioasa. Prin intermediul acestei uimiri, el ajunge sa inteleaga ca existenta nu este numai materie; este imposibil sa fie astfel. Acest fapt nu reprezinta pentru el o simpla concluzie logica; nu este o banala credinta, ci o experienta autentica.
O experienta atit de frumoasa si de misterioasa... o experienta inefabila, care contine o extraordinara inteligenta...
Prin urmare, daca o fiinta este capabila sa pastreze aceste doua calitati impreuna - inteligenta si inocenta - nu mai are nevoie de nimic altceva.
Aceste doua calitati o vor conduce spre telul ultim - realizarea de sine.
Acela de a trai plin de recunostinta fata de intreaga existenta. Existenta ti-a dat o ocazie pe care nu ai cerut-o niciodata, pe care nu ai meritat-o niciodata, si pe care totusi o ai. Si ai inflorit in mii de flori, lasind in urma un parfum al gratitudinii.
Actionati intr-un mod mai constient si va veti apropia din ce in ce mai mult de o calitate ce poate fi numita divina, si nu de o persoana numita Dumnezeu; nu de o persoana, ci de o calitate, de o esenta.
Actionati in mod inconstient si va veti apropia nu de ceva ce poate fi personificat si numit diavol, ci de o anumita calitate a raului. Mintea inconstienta alege cai gresite; mintea constienta le alege doar pe cele bune.
Si singura religie care poate exista este o arta de a transforma inconstienta mintii in constienta, astfel incit sa nu mai existe dualitatea constient-inconstient, ci numai lumina, o constiinta pura. Iar daca privim prin intermediul acestei constiinte pure, totul este divin.
Fiti gata intotdeauna sa treceti de la cunoscut la necunoscut, indiferent de ce domeniu sau experienta ar fi vorba. Este mai bine asa, si aceasta chiar daca necunoscutul se dovedeste a fi mai rau decit cunoscutul; nu acest lucru conteaza. Ceea ce are importanta este faptul de a face trecerea de la cunoscut la necunoscut, ceea ce conteaza este disponibilitatea de a realiza aceasta trecere. Iata ce este
deosebit de pretios!
Chiar daca traditia este la fel de pretioasa ca aurul, uitati-o.
Alegeti noul, indiferent daca este din aur sau nu.
Ceea ce conteaza este alegerea voastra de a invata, de a experimenta, faptul de a accepta sa patrundeti in intuneric.
Este esential sa va dati seama ca adevarul nu poate proveni decit din propria voastra experienta. Nu exista nici o alta cale pentru a-l atinge.
Puteti avea iluzii din abundenta; tot felul de iluzii - de toate culorile, formele si marimile - orice doriti. Ele sunt la dispozitia voastra si vi se potrivesc perfect. Nu trebuie sa va potriviti cu ele; au ele grija sa vi se potriveasca.
Este foarte simplu; ele sunt facute pentru voi, vi se potrivesc perfect.
Adevarul reprezinta insa cu totul altceva. Va trebui sa fiti pe masura lui. El nu accepta nici un fel de compromis. Trebuie sa va transformati in conformitate cu adevarul; trebuie sa treceti printr-o profunda transformare.
Un om cu adevarat religios va transpune aceasta religiozitate in actiunile sale, in relatiile, in gindurile si sentimentele sale. El nu are nevoie de o biserica, de o sinagoga sau de un templu. El are nevoie de o claritate a viziunii, o tacere a inimii, o experienta a propriei sale fiinte; prin aceasta experienta el va realiza ca intreaga lume este divina, ca tot ceea ce exista se gaseste la diferite nivele de evolutie, continind insa potentialul vietii si acela al constiintei.
A fost cineva nedrept cu voi, ati fost criticati, calomniati? Bine, am înteles, dar de ce sa ramâneti cu gândul acolo si sa fiti nefericiti zile în sir? Spuneti-va: “Chiar daca unii nu ma iubesc, multi altii ma iubesc; Dumnezeu însusi ma iubeste!” Astfel va veti gândi la prietenii vostrii, la Lumea divina, la Dumnezeu care a creat atâtea lucruri bune si frumoase de care voi beneficiati în fiecare moment al existentei voastre, si veti uita raul ce v-a fost facut. Exersându-vaîn acest fel, veti ajunge sa deveniti insensibili la partea negativa a lucrurilor.
Adevarata sensibilitate este deschiderea totala catre Ceruri si închiderea fata de tot ce este negativ si întunecat. Altfel, daca sunteti sensibili doar la ceea ce este negativ, aceasta este de fapt susceptibilitate, o manifestare bolnavicioasa a personalitatii. La ce fericire va puteti astepta când nici Cerul, nici Îngerii, nici florile, nici pasarile, nici prietenii nu mai exista pentru voi, ci doar oamenii nedrepti si rai?
Ati fost criticati, calomniati, si iata-va prabusiti. De ce? Pentru ca nu erati pregatiti. Trebuie sastiti, dinainte, caîntreaga viata va fi asa. De ce sa va imaginati ca voi veti fi scutiti? Deci, acum, ridicati-va putin si spuneti-va: desigur, nu este pentru ultima oara ca primiti critici si ca, daca nu faceti nimic pentru a vaîntari astazi, ei bine, când aceasta se va repeta, va veti prabusi din nou. Bineînţeles, sunteti mirati: ati dori sa va spun ca, voua, aceasta nu vi se va întâmpla niciodata, ca de acum înainte veti fi protejati, scutiti. Ei nu, eu va spun doar sa va pregatiti pentru alte încercari de acelas fel! Trebuie sastiti, dinainte, ca tot soiul de evenimente neplacute vi se pot întâmpla. Daca nu vi se întâmpla, cu atât mai bine, multumiti Cerului; si daca vi se întâmpla, multumiti din nou Cerului pentru ca cel putin ati fost pregatiti.
Oamenii au, rareori, obiceiul de a se pune în situatia celorlalti, si de aici decurg o multime de judecati gresite, cruzimi si nedreptati. Ei nu vor sa-si paraseasca niciodata propiul punct de vedere: masoara, cântaresc, judeca totul dupa gustul lor, dupaînclinatiile si preferintele lor, fara satina seama vreodata de ceilalti. Iar acum, când mijloacele de comunicare le permit sa vina atât de usor în contact, ei trebuie saînvete sa-si depaseasca câmpul lor limitat de cunostinte, caci altfel, tot ceea ce ar putea servi la o apropiere între ei va servi la a se distruge.
Deci, înainte de a acuza pe cineva, încercati pentru câteva minute macar sa va puneti în situatia lor; si, deseori, veti constata ca, daca ati fi în acea situatie, ati proceda, poate, de zece ori mai rau. Prin numai câteva minute de astfel de exercitii veti dobândi calitati de noblete, rabdare, indulgentasi blândete. Faceti, deci, exercitiul urmator: puneti-va pentru câteva minute în “pielea” persoanelor care nu va sunt placute si pe care le suportati greu, si veti vedea ca nu se poate sa nu capatati întelegere fata de ele si sa nu le iubiti.
Daca aveti în preajma persoane greu de suportat, aceasta este pentru ca saînvatati sa iubiti. Într-o buna zi, când veti parasi Pamântul si va veti înfatisa în fata Entitatiilor ceresti, ele va vor cere socotealasi va vor spune: “ De ce nu ati dat dovada de iubire fata de semenii vostri?” “ Pai, pentru ca erau urâti, rai, prosti:” “ Nu, aceasta nu este un motiv; voi ati primit din Ceruri bogatii foarte mari: ochi, gura, urechi, inteligenta, o inima, iar ele v-au fost date pentru a iubi, nu pentru ca sa calomniati, sa dispretuiti, sa distrugeti si sa calcati în picioare:” “ Da, dar erau niste nenorociti!” “ Ei bine, tocmai de aceea, aveati un motiv în plus pentru ca sa le daruiti si mai multa generozitate!” Nimic nu va va putea justifica.