luni, 28 iunie 2010

Ratiune, Inteligenta si Liber Arbitru !



Dumnezeu i-a dat fiecăruia o raţiune, o inteligenţă şi un liber arbitru.
Odată cu aceste trei calităţi, i-a dat şi trei legi primordiale: prin raţiunea sa, fiinţa umană trebuie să fie capabilă să distingă binele de rău, prin inteligenţa sa trebuie să ordoneze ce a învăţat şi să recunoască ce este pur de ce este impur, iar cu ajutorul liberului său arbitru trebuie să aleagă puritatea absolută, să o păstreze şi să acţioneze în consecinţă.

vineri, 25 iunie 2010

Ghizii spirituali



Ghizii spirituali nu trebuie să întârzie progresul discipolilor lor printr-o pedanterie exagerată, care sufocă avântul spiritului. Dimpotrivă, ei trebuie să stimuleze cu orice preţ această aspiraţie a discipolilor lor, acomodându-şi pasul la viteza celor care progresează rapid, acţionând liber alături de cei liberi, folosind forţa în cazul celor puternici, răbdarea în cazul celor slabi, târându-i după ei pe cei indecişi şi insuflându-le curaj celor speriaţi!

vineri, 18 iunie 2010

RABDAREA - CALITATE DIVINA



După cum vezi, avem cu toţii nevoie de răbdare, mai presus de orice. Cel care deţine în inima sa această virtute vede întotdeauna fructele acţiunilor sale, în timp ce cel nerăbdător distruge de multe ori într-o singură clipă ceea ce a construit în zece ani.
Dacă o mamă vede iubirea copiilor ei pentru ceea ce este frumos şi sublim, dar inima ei devine prea nerăbdătoare, şi chiar enervată că aceştia nu înţeleg încă lucrul către care inima lor s-a îndreptat deja cu ardoare (întrucât minţile lor nu s-au dezvoltat pe deplin), - spune-mi, ce se va alege de dezvoltarea interioară a sufletelor acestor copii? Dar de spiritul lor?
La rândul lor, copiii se vor enerva, şi chiar îşi vor dispreţui mama în sinea lor, considerând-o neînţelegătoare şi respingând-o în inimile lor.
Pentru dezvoltarea interioară a copiilor ei o mamă are nevoie mai presus de orice de răbdare; fără aceasta, ea nu va creşte decât nişte sclavi şi nişte servitori, nu nişte oameni liberi şi nobili. Gândeşte-te atunci de câtă răbdare trebuie să dăm dovadă noi, cei aleşi de Tatăl ceresc să fim nişte indicatoare ale drumului corect, pentru a nu deveni (din cauza nerăbdării noastre) nişte obstacole în calea celor pe care ar trebui să-i ghidăm, îndepărtându-i astfel de scopul cel nobil şi viu.
La fel şi tu, dragul meu frate, urmăreşte să ai mai multă răbdare în misiunea pe care ai primit-o, şi nu te mai comporta precum mama cea oarbă, care preferă să îşi vadă copiii spărgând pietre decât admirând lucrurile frumoase care le desfată inimile, trezindu-le. În acest fel, te asigur că munca ta va fi încununată de succes.
Casa Domnului

joi, 17 iunie 2010

Binecuvintati sa fiti in veci !



Dacă cineva Mă cinsteşte cu mâna sa, mâna îi va fi binecuvântată în tot ce va face. Dacă Mă cinsteşte cu picioarele sale, acestea nu vor mai întâlni pietre în calea lor. dacă Mă cinsteşte cu trupul său, acesta va fi binecuvântat şi nu va mai cunoaşte durerea fizică. Dacă Mă cinsteşte cu gura sa, aceasta va fi binecuvântată şi toate naţiunile îl vor lăuda. Dacă Mă cinsteşte cu ochii săi, nu va mai vedea niciodată moartea. Dacă Mă cinsteşte cu urechile sale, acestea nu vor mai auzi vreodată zgomote neplăcute, ci numai sunete armonioase, care îi vor desfăta spiritul. Dacă Mă cinsteşte cu întregul său cap, inclusiv cu măduva spinării, va fi binecuvântat cu o mare înţelepciune. Dar cel care Mă va cinsti în inima sa este singurul care Mă va cinsti cu întreaga sa viaţă, căci el Mă va cinsti cu iubirea sa, iar aceasta este singura viaţă reală; iar cel care Mă va cinsti cu întreaga sa viaţă va fi binecuvântat cu viaţa eternă izvorâtă din Mine, Tatăl cel bun, cel sfânt şi cel preaplin de iubire!

De aceea, cinstiţi-Mă întotdeauna în inimile voastre, iar viaţa eternă vă va aparţine de-a pururi, căci inimile voastre vor fi pline cu unica esenţă a vieţii eterne, respectiv iubirea Mea atotputernică şi pură.
Eu nu pot fi binecuvântat de mână, de picioare, de corp, de gură, ochi sau urechi, ci numai de inima pură umplută de iubirea Mea sacră.
Pe de altă parte, cel care Mă va binecuvânta cu o asemenea inimă, dar Mă va binecuvânta simultan şi cu mâinile, picioarele, gura, ochii şi urechile sale, cu întregul său cap şi cu corpul său, ba chiar cu întreaga sa putere, va fi binecuvântat la rândul său de Mine din toate punctele de vedere pentru viaţa eternă.
Cel care nu doreşte să Mă binecuvânteze decât parţial va fi binecuvântat la rândul lui, dar tot parţial.
Aşadar, rămâneţi de-a pururi cu iubirea şi veţi primi întotdeauna, din abundenţă, binecuvântările Mele. Dacă în inimile voastre va încăpea şi altceva decât iubirea pentru Mine, binecuvântarea pe care o veţi primi va fi la fel de impură ca şi iubirea voastră.
Adevăr vă spun, copilaşii Mei: Eu, Tatăl vostru, nu am nevoie de ofrande şi de servicii religioase pentru a fi slujit, căci sunt suficient de atotputernic pentru a face singur orice serviciu doresc, aşa cum am realizat întreaga creaţie încă de la începuturile eternităţii, fără ofrande şi fără servicii religioase.
Dacă doriţi să îmi slujiţi, slujiţi-vă între voi în numele iubirii Mele părinteşti, şi veţi deveni astfel adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu.
Dacă cineva doreşte să-Mi aducă un sacrificiu, să-Mi sacrifice inima sa. Unica ofrandă pe care o doresc de la el şi care mi face plăcere este iubirea sa pentru Mine.
Acum ştiţi tot ce aştept de la voi. Respectaţi întotdeauna dorinţa Mea şi acţionaţi în consecinţă, iar viaţa eternă va ţâşni din voi ca un torent, alungând de-a pururi moartea! Amin.
Casa Domnului

marți, 15 iunie 2010

Viata adevarata !



Viaţa adevărată, liberă şi nepieritoare, este ca un fruct pe deplin copt, în timp ce viaţa fizică este ca un fruct necopt.
În cazul fructului copt, miezul şi seminţele au devenit libere şi ferme, iar învelişul exterior poate fi eliminat fără ca miezul cel viu să sufere sau să fie distrus, căci el a absorbit deja întreaga viaţă şi nu mai este conştient de moarte, ci numai de viaţa dinlăuntrul lui, cu care a devenit una. El nu se mai identifică cu masa cărnoasă din exterior, care se poate desprinde de el fără a-l afecta în nici un fel.
Cât de diferit stau însă lucrurile cu fructul necopt, în care masa exterioară cărnoasă continuă încă să fie unită cu miezul interior, ducând împreună o viaţă slabă, astfel încât dacă învelişul exterior este afectat, miezul poate fi distrus cu uşurinţă!
De aceea, cu toţii ar trebui să aspiraţi către deplina maturizare spirituală, care nu se poate petrece decât atunci când spiritul lăuntric se desprinde de toate firele care îl leagă de dorinţele trupului său.
Cel care reuşeşte acest lucru devine stăpânul perfect al vieţii.
La fel cum fructele nu se pot coace însă decât cu ajutorul căldurii soarelui, nici voi nu veţi putea deveni maturi din punct de vedere spiritual decât cu ajutorul căldurii iubirii Mele, aşezată de Mine în inima voastră. 
Casa Domnului - Lorber

duminică, 6 iunie 2010

IUBIRE SI LUMINA !

BINECUVINTATI SA FITI TOTI CEI CARE PRIVITI ACEST ALTAR SI PACEA SA SE COBOARE IN INIMILE SI SUFLETELE VOASTRE !
ASA SA FIE, AMIN, AMIN, AMIN !