vineri, 24 decembrie 2010

CRACIUNUL SPIRITULUI NOSTRU LUMINOS


Mergem prin Materie, ne ancoram in ea si ne educam Mintea sa faca fata la toate placerile oferite de aceasta. Chiar ne luptam cateodata pentru ce avem sau ce vom dori sa obtinem. Ghidul nostru asteapta momentul prielnic. Principiul Masculin al nostru ne educa sa fim primii, sa castigam lupta cu secundele, sa fim platiti cum se cuvine, sa ne cerem drepturile in instantele materiei. Principiul Feminin al nostru, a doua jumatate, sau prima, depinde de fiecare, ne calmeaza, ne aduce pe tarimul frumusetii, a sensibilitatii, in locul unde sa-l putem intilni pe EL, Tatal Preasfint, Dumnezeu.
Nu prea tinem cont de acest lucru, frumusetea spiritului trece pe linga noi, de multe ori, si nu acordam nici o atentie pentru ca nu stim SA DAM CEZARULUI CE ESTE AL CEZARULUI (Materiei) SI LUI DUMNEZEU CE ESTE AL LUI DUMNEZEU !
Vine, la un moment dat, "un inger" si ne vesteste ca ne vom transforma, ca este timpul, ca trebuie, ca suntem chemati ca si Copii a lui Dumnezeu, sa impartim Lumii Lumina Divina - Cuvintul. Simtim in interior o chemare, o mare chemare, incepem sa cautam, incepem sa chemam spiritul nostru sa locuiasca in toata Casa Domnului - Trupul nostru, nu numai in camaruta inimii.
Pe cer se aprinde o stea, STEAUA care ghideaza comorile divine sa vina la noi, sa ne fie aduse dupa nastere. Principiul Nostru Feminin, stimulat de Lumina adusa de vestea ingerului va zamisli noul EU, cel spiritual care stie ca il iubeste pe Tatal Preasfint mai presus de orice, si pe semenul sau la fel ca pe el insusi. Unde naste Principiul Feminin in alt loc decat in Materie, acolo unde ne aflam cu corpul, cu Mintea, cu Lumea Noastra, in "ieslea cea saraca" pentru ca ce este a Lumii Materiale este sarac in Spiritul Divin.
Magii stiu, urmaresc steaua si vin cu daruri, sunt darurile de care avem nevoie sa evoluam dupa nasterea EU-lui Spiritual, aur - smirna si tamaie, intelepciune divina - duh sfint si iubire divina, gratie.
Isus - Iubirea Tatalui Preasfint s-a nascut sau se va naste in fiecare dintre noi, va primi darurile divine, va primi magii - sfatuitorii pe drumul Renasterii in Spirit, va primi Iubirea lui Dumnezeu, ajutat de Lumea Materiala - piatra pesterii in care se naste sau s-a nascut, Lumea Vegetala - paiele pe care s-a nascut sau se va naste, Lumea Animala - animalele care suflau sa faca caldura spiritului nascut in Lumina.
Fiti in aceasta Lume dar nu faceti parte din EA ! Spiritul renascut in Lumina Divina se foloseste de aceasta Lume ca sa evolueze dar stie ca nu face parte din ea. Noi stim, oare ?
MULTUMIM LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE BINECUVINTARILE SALE !
MULTUMIM LUI DUMNEZEU PENTRU TOATA IUBIREA SA PE CARE O PERCEPEM IN FIECARE CLIPA CU SIMTURILE TRUPULUI SI ALE SPIRITULUI !
RE-NASTERE USOARA IN SPIRIT !
FACA-SE VOIA TA SFINTA, TATA PREABUN PREASFINT SI PREAPLIN DE IUBIRE, NU A MEA, AMIN !
CRACIUN FERICIT !
Vladut

joi, 23 decembrie 2010

IUBIREA LUI DUMNEZEU S-A INTRUPAT !


Vestirea naşterii lui Isus Hristos.
În luna a şasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David.
Numele fecioarei era Maria.  Îngerul a intrat la ea, şi a zis: "Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!"
Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemneze urarea aceasta.
Îngerul i-a zis: "Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. Şi iată că vei rămâne însărcinată, şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit."
Maria a zis îngerului: "Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?"
Îngerul i-a răspuns: "Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfântul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
Iată că Elisabeta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu la bătrâneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună. Căci nici un cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.
Maria a zis: "Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!" Şi îngerul a plecat de la ea.
Naşterea lui Isus Hristos.
În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, - pentru că era din casa şi din seminţia lui David, să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria.
Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.
Păstorii din Betleem.
În ţinutul acela erau nişte păstori, care stăteau afară în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.  Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: "Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.
Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle." Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu, şi zicând: “Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui."
După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: "Haidem să mergem până la Betleem, şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul." S-au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle.  După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.  Toţi cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii.  Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gândea la ele în inima ei.  Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi care erau întocmai cum li se spusese. 
BIBLIA - NOUL TESTAMENT - MATEI

duminică, 14 noiembrie 2010

MATERIAL...SPIRITUAL...CELEST...!!!


Un spirit de lumina mi-a spus ca "nu mai scriu asa de des dar, cu toate acestea...tot ce scriu merge direct acolo unde trebuie..." I-am raspuns ca ...."de acum ne apropiem de final si...ce ar mai fi de scris sau de spus...?"
Iata ce...!
Totul are o explicatie....o interpretare, in functie de planul de referinta. Lumea Materiala, Lumea Spirituala, Lumea Celesta se desfasoara descrescator...de la Lumea Celesta in jos, si simultan...totul se petrece in cele trei lumi simultan.
Isus...are un inteles in Lumea Materiala, unul in Lumea Spirituala si unul in Lumea Celesta si se desfasoara simultan...ca inteles. Cu orice se intimpla la fel...de aici si miile de interpretari date de intelepti diferitelor situatii in functie de locul unde se situau...Materie...Spirit...Celest.

TOT CE AR MAI PUTEA FI SPUS SE REZUMA IN PASAJUL DIN CARTEA INTELEPCIUNII DIVINE SI A INALTARII SPIRITUALE - BIBLIA
Explicati, in inima voastra, tot ce veti citi in cele ce urmeaza, in cele trei planuri...Material...Spiritual...Celest si Lumina Intelepciunii Divine se va cobori asupra voastra...FACA-SE VOIA TA, TATA SFINT PREABUN SI PREAPLIN DE IUBIRE, NU A MEA, AMIN !
Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au
venit la El.
Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:
Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul
rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au
prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De
nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.
Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se
ascundă.
Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor
celor din casă.
Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă
faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.
Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric,
ci să împlinesc.
Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o
cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.
Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe
oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa,
acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor.
Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a
cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, vrednic
va fi de osândă.
Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de
osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata
sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că
fratele tău are ceva împotriva ta,
Lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele
tău şi apoi, venind, adu darul tău.
Împacă-te cu pârâşul tău degrabă, până eşti cu el pe cale, ca nu cumva
pârâşul să te dea judecătorului, şi judecătorul slujitorului şi să fii aruncat în temniţă.
Adevărat grăiesc ţie: Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel din urmă
ban.
Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu săvârşeşti adulter".
Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit
adulter cu ea în inima lui.
Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la
tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie
aruncat în gheenă.
Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi o aruncă de la
tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să
fie aruncat în gheenă.
S-a zis iarăşi: "Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire".
Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de
desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte
adulter.
Aţi auzit ce s-a zis celor de demult: "Să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea
Domnului jurămintele tale".
Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraţi nicidecum nici pe cer, fiindcă este
tronul lui Dumnezeu,
Nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim,
fiindcă este cetate a marelui Împărat,
Nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un fir de păr alb sau
negru,
Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e
mai mult decât acestea, de la cel rău este.
Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte".
Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste
obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la
tine, nu întoarce faţa ta.
Aţi auzit că s-a zis: "Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul
tău".
Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă
blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă
prigonesc,
Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi
peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi
vameşii acelaşi lucru?
Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi
neamurile acelaşi lucru?
Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.

miercuri, 20 octombrie 2010

ALPINISTI PE MUNTELE EVOLUTIEI SPIRITUALE !


Evolutia spirituala a noastra incepe la ses, in fata avem muntele nostru si virful nostru. La ses este bine, saminta a fost aruncata peste tot, pe drum, in balarii, pe pamant pietros dar si pe pamant roditor. Asta face sa ne inconjuram de ghizi, de carti, de initieri, de grupuri, de meditatii, de ...cate si mai cate, rasarite in functie de locul unde a cazut prima saminta spirituala. Pornirea exista !

Seceratorul din tine face selectia, dupa ce aduna si griul si neghina, separarea se face in hambarul inimii, acolo unde se alege recolta buna si se separa de ce este ...nefolositor. Ei, a ramas putin rod !!! Parca este goala camara !!! Lasati, mergem mai departe !

Vine o vreme cand nu ne mai este suficienta campia noastra si atunci privim cu dorinta spre muntele cu care ne trezim in inima in fiecare dimineata. Cum sa urc eu acolo? O fi greu, o fi usor? Ei, dar hai la drum! Selectam cateva boabe din recolta campiei, le bagam in ranita, luam ustensilele de urcat pe munte, diferite de viata linistita de la ses, si hai la urcat! Instrumentele sunt diferite dar noi vrem sa ajungem sus, in locul unde te luminezi la fata, acolo unde esti doar tu si EL, Luminatorul si Veghetorul, TATAL.
Ar trebui sa mai iei ceva? Nu cred, ai de toate, ai o ranita plina, de initieri, de meditatii, de hrana cartilor pe care le-ai citit, de instrumentele noi care te ajuta sa urci: fringhii, pioleti, came, cuie, etc. Toate sunt noi, te atrag, le folosesti cu chibzuinta.

In urcusul tau te mai intilnesti, foarte rar, cu colegi de urcus, dar ei au alt drum, au ales alta panta, nu e ca la campie cand te vedeai cu toata lumea, toti erau..grupul tau, aici este o selectie, drumul pe munte se face singur, fara companie, pentru ca este urcusul tau unic, monumental.
Surprinzator, pe masura ce urci, invers ca la ses, nu aduni in hambar de toate, multime de roade spirituale, aici, te debarasezi de ce ai adunat. Pe masura ce urci, panta este din ce in ce mai abrupta si te forteaza sa arunci din bagaje, sa fii SIMPLU, doar TU si EL, TATAL plin Iubire.

Ultima parte a urcusului este foarte abrupta, te scrijelesti la genunchi si la coate, observi ca Cerul se castiga ...pe coate si genunchi, efortul tau singular, nu prin metodele celorlalti, ei le au pe ale lor si niciodata nu or sa fie ca ale voastre. Pe ultima parte a urcusului arunci si hainele de pe tine, asa cum le-a aruncat orbul cand a fost chemat de Isus, a aruncat Lumea materiala de pe el si s-a infatisat in fata LUI simplu, fara nimic.
Ai ajuns, esti fericit, o mare Lumina te scalda, aici nu sunt nori, este Cerul pur, fara nimic care sa-i mascheze maretia. Aici, iti dai seama de un lucru, ca nu aveai nevoie de nimic din ceea ce credei tu ca sa ajungi aici, aveai nevoie doar de TINE, de INIMA ta, de IUBIREA TA.

Te uiti in urma la ce ai aruncat pe drum, dupa ce ai cheltuit atita sa le stringi, sa aduni diplome, initieri, carti, metode, meditatii, grupuri, ohoo...si cate si mai cate, si iti vine sa rizi, te minunezi dar esti si serios. In Imparatia Tatalui Meu este seriozitate.
Asa pur cum esti, si scrijelat pe tot corpul de la stincile pe care le-ai escaladat, stinci care nu sunt altceva decat conceptii ale semenilor tai, practici impuse de diferite grupuri, meditatii ghidate de muzici de tot felul si de diferiti guru, esti multumit, ai ajuns unde trebuie. Asta a fost evolutia ta, un urcus pe stinci ascutite dar ai invins, ai invins Materia si Mintea ancorata in Materie.

Inchide ochii, nu aveai nevoie de nimic pentru ca intr-o fractiune de secunda sa fii in Inima Ta, pe Muntele Tau, cu EL, Intelepciunea Tatalui, si nici nu iti mai scrijeleai corpul sa invingi stincile, duritatea conceptiilor construite in timp de cei care le-au creat, binecuvintati sa fie ei cu rostul pe care il au in Evolutie!!!

Aici, sus, LUI ii vine mai usor sa-ti vorbeasca, sa fie in Inima Ta, sa fie Iubire manifestata, aici nu sunt nori si stinci, aici nu sunt conceptii si concepte, esti doar TU si EL, adica UNUL, caci TU te-ai desprins demult din EL si ai trait la ses, ai vrut sa cultivi Materia si sa Inveti Iubirea, ai hotarit sa urci aici, pe coate si genunchi si sa revii de unde ai plecat demult. Aici se produce Iluminarea...sau doar se redescopera, aici este Taborul Tau, Luminarea la Fata!
Tatal Preabun, Preasfint si Preaplin de Iubire, Domnul Dumnezeu, sa va binecuvinteze pe toti, Amin !
Vladut

miercuri, 15 septembrie 2010

MANA DIVINA...!!!


S-ar putea vorbi multe despre ce doresc sa va transmit dar va las pe voi sa interpretati mesajul, asa cum va spune Inima.
Cu palmele noastre desfasuram o serie de activitati. Cu mainile noastre putem face multe lucruri.
Cu mana putem vindeca, cu mana putem alina suferintele, cu mana putem mangaia, cu mana...putem face rau...
Fiecare dintre noi suntem unici, cu trasaturi si sentimente, cu trairi si suferinte, cu mangaieri si alinari. Daca nu am fi, totul ar deveni cunoscut anticipat si ar lipsi misterul creatiei si al viitorului.
Suntem ca degetele de la o mana, suntem diferiti dar...facem parte din aceeasi mana, facem parte din mana care vindeca, din mana care alina, din mana care...mustra.
Fiecare deget de la mana noastra...priviti-l acum...este diferit unul de celallat, asa cum suntem noi, dar, fiecare deget ajuta la compunerea manii.
Mana care vindeca....mana care mustra !
Sa fim degetele manii divine care vindeca totul...care vindeca suferinta si alina copilul din fiecare...care alina Pamantul...care alina bunatatea din noi.
Suntem diferiti ca degetele de la mana, degetele nu se cearta unul cu celalalt in legatura cu infatisarea, cu menirea lor dar ajuta mana sa aline, sa vindece, sa iubeasca, sa se exprime.
PACEA SA FIE CU VOI, SA FITI BINECUVINTATI ! 
Vladut

vineri, 10 septembrie 2010

IUBITI CERUL VOSTRU, IUBITI SOARELE VOSTRU SI FITI BINECUVINTATI !


Barbatul si femeia, sotul si sotia, prietenul si prietena, iubitul si iubita, sunt ca CERUL SI SOARELE.
SOARELE reprezinta barbatul iar CERUL este femeia.
Nu se poate unul fara celalalt in nici o situatie, chiar daca, veti spune, va fi si noapte.
Asa cum fara SOARE, CERUL nu ar putea fi definit si scos in evidenta, in adevarata splendoare, mai ales dupa o noapte a iubirii si a sufletului, asa si SOARELE, fara CER, nu poate atirna singur in CREATIE, si nu poate fi definit ca personalitate individuala.
Dragi femei, fiti CERURILE barbatilor vostri, fiti impacate pentru ca fara voi, barbatul - SOARE nu ar putea fi definit, nu ar avea sens pentru ce a fost creat !!!
Dragi barbati, fiti SORII femeilor voastre, fiti impacati pentru ca fara voi, femeile - CERURI nu ar fi luminate de nimic.
Cerul noptii isi asteapta cu nesat Lumina Soarelui zilei iubirii voastre, Soarele care sa scoata in evidenta imensitatea Cerului, imensitatea Iubirii partii feminine a Creatiei.
Nu mai lasati noaptea sa vina la voi, fiti vesnic o Lumina, fiti vesnic Cerul cu Soarele si toate va vor fi date dupa inima voastra.
Familiile vor fi familii, prieteniile ... prietenii, si sotii...barbati pentru sotiile lor.
Nu mai luptati cu voi, luati exemplul Soarelui si Cerului care stiu ca nu pot unul fara celalat.
Creatia ne invata totul, noi nu stim sa privim !
Cand suntem tineri, adolescenti, suntem la faza Cerului de Noapte si a Stelutelor, a Sorilor mai indepartati de pe bolta noastra. Acestea, stelutele, sunt prietenii si conexiunile din viata noastra, sunt inca nedefinite, nu au lumina necesara sa se exprime, sunt ale noastre si totusi...ale tuturor.
Mai tirziu, cand ne definim o familie, cand Soarele nostru se defineste, ajungem sa alegem steluta care sa ne lumineze puternic, apare Ziua Evolutiei noastre, apare Soarele nostru, ne definim ca Cer.
Fiti toata viata Ceruri pentru Sorii vostri, fiti toata viata Sori pentru Cerurile voastre si Dumnezeu va va aduce in viata numai priviri care sa va admire...Cerul si Soarele !
Sa fiti binecuvintati...asa este...o lacrima de iubire din intelegerea inimii...a aparut...lasati-o sa se manifeste...curata fereastra Sufletului pentru ca sa vedeti mai bine Sorii si Cerurile de linga voi !!!
Dumnezeu sa va binecuvinteze in veci !
Vladut

miercuri, 8 septembrie 2010

Doamne, da-ne putere sa te iubim asa cum te iubesc ingerii, Maica Maria si Isus, fiul Tau !

Marea Evanghelie a lui Ioan Vol.1
Nu vreau însă să fac din voi nişte bigoţi, care condamnă lumea, ci doresc să ştiţi să vă folosiţi de ea cu înţelepciune.
Nu ar trebui oare luat drept prost cel care se îndrăgosteşte de un obiect folositor meseriei sale şi care, în loc să-l folosească într-un scop corespunzător, ar începe să-l admire şi să-l păstreze la adăpost de rugină pentru a nu-şi pierde frumuseţea, făcându-şi astfel singur rău, datorită unei plăceri inutile?
Lumea este pentru voi la fel ca acest obiect; puteţi trage multe foloase bune şi frumoase din ea, dar dacă sunteţi discipolii Mei, trebuie să vă folosiţi de ea, aşa cum v-am învăţat timp de trei zile.
Corect folosit, acest obiect vă va pregăti şi vă va asigura viaţa eternă. Dar dacă vă folosiţi de el altfel, acest obiect va deveni ca un cuţit prea ascuţit în mâna unui copil, care mai devreme sau mai târziu, îşi va face o rană pe care medicul nu va putea să o vindece prea uşor.
Cu aceste cuvinte, primiţi toată binecuvântarea Mea şi transmiteţi aceste cuvinte tuturor celor ce nu le-au putut auzi, astfel ca nimeni să nu aibă scuze pentru a le ignora.
Lorber – Marea Evanghelie

joi, 26 august 2010

IUBITI PE DUMNEZEU MAI PRESUS DE ORICE SI PE SEMENII VOSTRI, LA FEL CA PE VOI INSIVA...!!!

Asa este, nu am mai scris de ceva vreme !
Am stat si am privit, am privit la voi, am privit la modul cum mergeti prin viata, sau, cum viata merge... prin voi ! Am constatat si am sperat sa apara schimbarea. Am citit multe revelatii, ale celor care ne transmit diferite mesaje, toate blogurile sunt pline de asa ceva, toate mediile si mediumii se intrec in a ne anunta schimbarile ce vor veni si cum sa le parcurgem. De ce va grabiti ? Unde vreti sa ajungeti ? Imparatia Tatalui Meu este Acum si Aici !
Oare de ce trebuie sa fim invatati, oare de ce trebuie sa vina cineva sa ne spuna ce sa facem, cum sa mergem, cum sa ne imbracam, ce culori sa acceptam, ce anturaje, oho, lista ar putea fi lunga...!!!
Cand mai putem fi noi, noi cei care am venit aici sa ajungem la Inima, la Inima LUI, sa ajungem acolo prin noi, nu prin altii, ei ajung pe drumul lor, fiecare vede Soarele in felul sau, fiecare il simte pe Dumnezeu in felul sau, fiecare il simte pe Dumnezeu, asa cum il simte pe semenul sau, pe prietenul sau, pe copilul sau, pe cel de linga noi.
Sus, in virf, acolo unde tindem sa ajungem toti, dispare si poteca, dispare si drumul, dispare si trairea, dispare si practica, dispare si prietenul, dispare si maestrul fiecaruia ! Dispar toate pentru ca acolo te intilnesti doar cu EL, cu Dumnezeu, si fiecare are virful sau, pe un Virf de Munte nu incap doi, ci doar tu, cel care ai urcat acolo, acum esti alaturi de EL, esti in Inima LUI ! Oare ce ai sa faci....esti pregatit, sau ai nevoie de carti si de indrumatori ???
Vladut

marți, 13 iulie 2010

Secretele Gandurilor...



Tot ceea ce există în creaţia Mea se naşte în conformitate cu legile divine şi nu poate manifesta decât ceea ce este sublim şi frumos, căci toate elementele creaţiei se nasc din acelaşi centru, Eu Însumi, răspândindu-se apoi până în cele mai îndepărtate spaţii, oriunde există o lume. Toate tânjesc după acelaşi principiu, căci tot ceea ce este creat reprezintă reflexia şi expresia Mea în diferite imagini. Fără ca voi să controlaţi neapărat acest proces, lumea gândurilor dinlăuntrul vostru acţionează după aceleaşi principii, exercitând o influenţă mai mare sau mai mică asupra diferitelor organe necesare pentru executarea gândurilor respective. Procesul este mecanic, pielea sau tegumentele exterioare ale diferitelor organe reflectând întocmai (către exterior) ceea ce doreşte să afirme lumea interioară a gândurilor.
Procesul mecanic al vieţii poate fi accelerat, încetinit sau chiar blocat prin intermediul gândurilor. În funcţie de efectul acestora asupra nervilor, aceştia activează diferitele organe, conform intenţiilor omului psihic. Sănătatea, boala sau chiar moartea nu reprezintă rezultatul direct al încetării funcţiilor corporale, ci aceleaşi gânduri invizibile, capabile să dea naştere unui corp bolnav sau sănătos, unui exterior frumos sau urât, prin activarea nervilor şi accelerarea proceselor metabolice sau de eliminare. Cum cele mai multe dintre pasiuni nu sunt altceva decât consecinţa unor gânduri alimentate cu iubire, este normal ca acestea să lase urme asupra înfăţişării umane. Trăsăturile faciale frumoase sau urâte sunt o reflectare a vieţii interioare a sufletului.
Vă puteţi da seama aşadar câte bucurii şi câte suferinţe îşi au originea în această activitate imperceptibilă, şi totuşi neîncetată, a vieţii spirituale interioare. Invers, când funcţiile vitale dezechilibrate influenţează psihicul, mergând până la scufundarea lui completă în întuneric, omul ajunge să judece lumea exterioară, situaţia în care se află şi pe el însuşi prin prisma minţii sale tulburate, denaturând complet lucrurile, consecinţele acestui proces fiind boala, suferinţa, amorţeala sau chiar moartea prematură.
Toate aceste efecte îşi au originea în lumea gândurilor, care interacţionează cu trupul, influenţând apoi spiritul. Omul ajunge astfel să tragă noi concluzii, să comită noi acţiuni. Şi cum toate lucrurile sunt legate din perspectiva spirituală, această lume a gândurilor influenţează alţi oameni, alte familii şi naţiuni întregi. Efectele sunt cu deosebire nefaste atunci când liderii politici sunt bolnavi din punct de vedere spiritual, silindu-şi popoarele să sufere din cauza unor gânduri greşite, dar mărunte, fără ca oamenii să înţeleagă de ce trebuie să treacă prin asemenea evenimente nefericite. De regulă, ei ajung să Mă învinovăţească pe Mine, care sunt nevoit să intervin, pentru a repara greşelile comise de nişte oameni bolnavi din punct de vedere spiritual şi fizic.
Un gând bun sau rău emanat de o singură persoană este suficient uneori pentru a influenţa mii şi milioane de persoane, la fel cum o piatră aruncată în apă generează valuri concentrice ce se îndepărtează din ce în ce mai tare de punctul în care a căzut piatra, tulburând liniştea apei şi distrugând locuinţele micilor cetăţeni ai lacului, incapabili să înţeleagă ce anume a provocat distrugerea locuinţelor şi moartea puilor lor.
În mod similar, oceanul gândurilor îşi continuă la nesfârşit fluxul şi refluxul, influenţând gândirea tuturor fiinţelor vii, care intră într-un proces de fermentaţie, la fel ca bulele ce se ridică de pe fundul unei ape liniştite. Tot ceea ce există gândeşte, simte, se străduieşte să-şi îmbunătăţească starea, viaţa. Tot ceea ce există construieşte, distruge, face eforturi şi încearcă să extragă necunoscutul din cunoscut. De aceea, se poate spune fără a greşi că această imensă lume a gândurilor este în realitate principalul factor al creaţiei Mele. Căci la fel ca şi Mine, această lume este nelimitată, eternă, şi dacă circumstanţele permit acest lucru, infinită.
De aceea, urmăriţi să păstraţi nu control cât mai strict asupra acestei lumi a gândurilor, gândind numai acele lucruri care li se potrivesc copiilor Mei. Nu uitaţi: gândul este creatorul înfăţişării voastre exterioare în această viaţă şi amprenta voastră în lumea de dincolo. Când veţi ajunge acolo, singurul lucru pe care îl veţi lua cu voi vor fi rezultatele gândurilor pe care le-aţi avut pe pământ. Aici, ele sunt ascunse de voi şi de ceilalţi; acolo nu vor mai fi. Înfăţişarea exterioară nu este la fel de importantă ca cea interioară, căci este doar o reflectare a ei. În lumea de dincolo, ipocrizia nu mai este posibilă, nici păstrarea secretelor faţă de alţii. Acolo, toate fiinţele ştiu să citească în mintea celuilalt, şi cunosc implicit valoarea sau lipsa sa de valoare morală.
Secretele Vietii - Mayerhofer

luni, 12 iulie 2010

Iubeste-ti aproapele, Natura si Semenii !



Chiar şi viaţa voastră pământească, ce ar fi ea fără iubire? Ce sentiment cunoaşteţi voi mai presus de iubire? De ce vi se pare natura atât de frumoasă şi de încântătoare? De ce trezeşte muzica în voi sentimente atât de exaltate şi de sublime? Ce anume inspiră şi încălzeşte sărmana inimă care suferă şi plânge?
Venite din sferele spirituale invizibile, razele iubirii pătrund în natura voastră materială şi vă impulsionează să vă căutaţi unii pe alţii, să vă mângâiaţi reciproc, să vă îmbrăţişaţi, pentru a simţi astfel bătaia inimii celuilalt, care, la fel ca şi a voastră, reprezintă un imn de slavă închinat frumuseţii şi sfinţeniei.
Ce ar fi întreaga voastră lume vizibilă dacă nu ar exista această punte spirituală care uneşte toate fiinţele vii, care face legătura voastră cu Mine, care vă atrage către Mine, şi pe Mine către voi? Ce aţi fi voi fără iubire?
Acest sentiment beatific şi sacru este singurul care vă poate conduce dincolo de limitele universului vostru fizic, dincolo de stele, acolo unde vă aşteaptă, în starea sa perfectă de beatitudine şi pace eternă, Cel care v-a dăruit o scânteie din propriul Său Sine şi care nu doreşte altceva decât ca voi să înţelegeţi că fără iubire, lumea ar fi fost creată în zadar!
Priviţi această lume ca pe un spectacol spiritual, în care spiritele, unite în mii de forme, cântă împreună acelaşi imn de slavă: „Dumnezeu este iubire!”, indiferent dacă este vorba de o rază de lumină provenită de la o stea îndepărtată sau de viermele care se târăşte la picioarele voastre.
Da, eu sunt „Iubire”, Eu sunt „Spiritul” care a creat totul şi care susţine totul prin iubirea Sa.
Eu sunt Dumnezeu, Cel care a coborât cândva la voi, pe acest mic pământ, pentru a-şi realiza cea mai mare dintre lucrările iubirii şi smereniei Sale.
Da, Eu sunt Dumnezeu, Cel care, deşi Spirit Atotputernic, nu doreşte să fie singur în creaţia Sa.
Eu sunt acel Dumnezeu care doreşte să fie un Părinte şi să-şi vadă copiii în jurul Său, dispuşi să-i acorde iubirea lor necondiţionată, cu toată puterea Lui absolută!
Acesta este motivul pentru care nu încetez să vă reamintesc continuu acelaşi mesaj: „Nu vă uitaţi originea! Voi sunteţi fiinţele create de Mine, deci scântei spirituale! Urmăriţi prin acţiunile voastre să deveniţi demni de Mine, pentru a fi din nou copiii Mei!”
Acesta este mesajul pe care vi-l strigă toate cerurile şi toate profunzimile creaţiei Mele, ca să-l puteţi auzi oriunde v-aţi afla: „Iubiţi-l pe Dumnezeu mai presus de orice! Căci El este Iubire, El ne-a creat pe toţi pentru a iubi – şi numai pentru a iubi! Urmăriţi să deveniţi la fel ca El, pentru ca mesajul Lui să nu fie irosit!”
Acest apel răsună pretutindeni. Treziţi în inimile voastre sentimentul iubirii, încântaţi-L pe Tatăl cu iubirea voastră, inclusiv faţă de semenii voştri. Aceasta este dorinţa Tatălui vostru! Amin!
Secretele Vietii

duminică, 11 iulie 2010

Stiinta si Spirit....Materie si Divinitate !



Te asigur că nu ar fi deloc întru slava lui Dumnezeu crearea unor fiinţe umane care să se chinuiască de-a lungul întregii lor vieţi, numai pentru a înceta în final să mai existe, fără nici o explicaţie şi nici o menire. O asemenea viziune nu poate conduce decât la imaginea unui Dumnezeu crud, care se desfată cu chinurile oamenilor, pe care nu i-a creat decât din plictiseală, ca să-şi mai petreacă timpul.
Dacă doreşti însă să fii sincer cu tine însuţi, dragul Meu copil, Eu te-aş întreba: nu te-a uimit niciodată faptul că, în pofida tuturor nenorocirilor, ai trăit totuşi deseori şi alte sentimente, nu neapărat cele de dezgust şi teamă, ci unele mai gingaşe, mai blânde, care revelează existenţa unei vieţi spirituale în fiinţa ta?
Nu ai trăit niciodată o stare de compasiune, sau dorinţa de a privi în sus? Nu ai simţit niciodată în inima ta sentimentul atât de dulce al iubirii, care te-a îndemnat să-i ierţi pe toţi cei care au greşit faţă de tine?
Nu ai simţit niciodată o senzaţie de cutremurare privind măreţia naturii sau frumuseţea cerului înstelat? Nu ai trăit atunci o intuiţie care, dacă ai fi acceptat-o, te-ar fi putut conduce în înaltele sfere spirituale, în care toate nenorocirile specifice vieţii umane ar fi dispărut ca prin farmec, făcând loc unor sentimente mai delicate, precum iertarea şi iubirea?
Nu ţi-a apărut oare, în asemenea momente, Dumnezeu într-o lumină mai blândă decât cea în care ţi l-au prezentat oamenii de ştiinţă, aceea de tiran implacabil? Eu ştiu foarte bine că au existat numeroase asemenea momente; din păcate, ai refuzat să le asculţi!
Doresc totuşi să îţi reamintesc de ele, în speranţa că te voi readuce astfel pe calea cea dreaptă, a cărei destinaţie este promisiunea mântuirii pe care v-am făcut-o tuturor. Vezi tu, aceste momente au fost acele ore solemne în care Spiritul Meu ţi-a vorbit ţie, copilul rătăcit. Acestea au fost momentele în care Eu am fost foarte aproape de tine, în care am dorit să te consolez, să îţi vindec rănile pe care ţi le-au făcut cărţile citite şi raţionamentele tale filosofice. Am dorit să-ţi arăt atunci că dincolo de toate cercetările aşa-zis ştiinţifice există o altă lume, în care dispar chiar şi cele mai cumplite dizarmonii şi cruzimi ale vieţii terestre, transformându-se într-un imn al armoniei şi al slavei adus Celui pe care nu L-ai găsit încă, cu toate căutările tale, sau cel puţin pe care nu L-ai înţeles aşa cum doreşte El să fie înţeles de fiinţele umane. 
Secretele Vietii - Mayerhofer