Trezirea...

Ne trezim în timpul nopţii şi ne întrebăm, după cîteva clipe de luciditate, cine suntem, de unde venim, ce legătură avem noi cu visele, cu ceea ce am văzut cît am fost plecaţi ? După puţin timp adormim la loc, înfăşuraţi în pătura a ceea ce este aici. Am uitat de întrebările noastre, am uitat că aşteptăm un răspuns de la cineva sau, poate, răspunsul a venit dar noi nu l-am observat. A doua zi ni se pare la fel, a doua zi vrem noi să ni se pară la fel. Totuşi, nimic nu mai este ca inainte. Ca înainte de ce ? Ca înainte de trezirea noastră, ca înainte de dorinţa noastră de a fi, ca înaintea licărului de Iubire care mai există în inimile noastre, ca înainte de...împlinirea interioară.