Tot ce am suferit Eu atunci, în calitate de Fiu al Omului, se va aplica din nou învăţăturii Mele, reprezentanta Mea spirituală pe pământul vostru la ora actuală. La fel ca şi Mine, aceasta a fost contaminată, abuzată în fel şi chip, şi mulţi şi-au bătut joc de ea. În cele din urmă, a fost îngropată în bisericile voastre, care nu sunt altceva decât nişte morminte imense, iar deasupra ei a fost aşezată piatra grea a ceremoniilor religioase lipsite de orice conţinut. Scopul a fost ca ea să se odihnească aici de-a pururi, fără să le fie de folos decât celor care doresc să beneficieze de pe urma ei din punct de vedere lumesc, nu spiritual. Cursul istoriei lumii nu face altceva decât să repete identic ultimii ani ai apostolatului Meu. Aşa cum în viaţa voastră există trei etape spirituale extrem de importante: copilăria - care corespunde credinţei necondiţionate, adolescenţa - care corespunde formării unei opinii clare referitoare la credinţa acceptată, şi maturitatea - care corespunde discriminării între realitate şi aparenţe, la fel, învăţătura Mea a trecut prin toate aceste etape, parţial chiar în timpul apostolatului Meu, şi parţial după ridicarea Mea la cer, continuând până în zilele acestea şi în viitor. La început, Eu însumi am fost silit, forţat de naivitatea lumii din jurul Meu, să îi educ pe oameni ca pe nişte copii, cu ajutorul miracolelor Mele. Când au început însă să Mă înţeleagă mai bine, ei au descoperit cu ajutorul raţiunii argumente care i-au ajutat să discearnă adevărul în care înainte credeau orbeşte; altfel spus, au intrat în perioada de adolescenţă. Când credinţa şi cunoaşterea lor s-au întărit astfel, ei au atins maturitatea, acceptându-Mi învăţătura cu toată convingerea şi susţinându-o prin cuvintele şi faptele lor, căci au ajuns să o considere cunoaşterea supremă.
Istoria religiei Mele şi maniera în care s-a răspândit ea ulterior au parcurs aceleaşi etape, cu singura diferenţă că la vremea când o predam Eu însumi pe pământ ea nu putea fi modificată sau transformată. Mai târziu, când oamenii, mânaţi de pasiunile lor lumeşti şi ghidaţi de opiniile şi de interesele lor egoiste, şi-au propus să Mă imite, ei au transformat mesajul divin într-o învăţătură lumească, limitându-se să transmită mai departe numai scoarţa sa exterioară, fără miezul spiritual, ceea ce a condus la o respingere în bloc a întregii învăţături odată cu maturizarea umanităţii şi cu dezvoltarea discernământului ei Aşa s-a ajuns la naşterea unor curente extreme, de la oameni care cred tot ce am predat Eu şi până la oameni care nu cred nimic. La ora actuală curentul spiritual devine din ce în ce mai puternic, căci cadavrul din mormântul sigilat cu o piatră se pregăteşte să învie. La fel cum a făcut pe timpuri Maria Magdalena, oamenii ar dori să împiedice descompunerea cadavrului cu ajutorul uleiurilor şi mirodeniilor. Maria Magdalena a fost dezamăgită însă la vremea ei, căci a găsit mormântul gol; la fel vor păţi şi paznicii actuali ai mormântului spiritual al învăţăturii Mele. Ei vor găsi mormântul gol, doar cu giulgiul în care Mi-au învelit cândva corpul învăţăturii Mele. Cel pe care îl credeau însă de-a pururi îngropat va fi dispărut însă, înviind din morţi. El se va duce din nou la adepţii Săi, întărindu-i personal prin prezenţa Lui şi insuflându-le un nou curaj şi o aspiraţie din ce în ce mai mare.
Cu cât acest timp se apropie, cu atât mai mare devine dorinţa paznicilor de a veghea asupra corpului învăţăturii Mele, pentru ca ea să nu dispară din mormânt. La fel ca odinioară, când mormântul Meu era păzit de soldaţi romani (care erau necredincioşi), există şi la ora actuală o tendinţă de a-Mi condamna învăţătura iubirii cu ajutorul unor puteri străine înarmate. Totul se va dovedi însă în zadar. Deja, prima rază de lumină a început să iasă din mormânt, de dincolo de piatră. La fel ca pietrele care încep să vibreze de îndată ce răsar razele soarelui de dimineaţă, încălzindu-le mai întâi pe ele, iar apoi pământul de dedesubt, - piatra care acoperă mormântul învăţăturii Mele începe deja să vibreze. Mai devreme sau mai târziu, raza soarelui spiritual al iubirii va rostogoli piatra de pe mormânt şi va trezi puterile spirituale adormite, înviindu-le şi ghidându-le pe calea luminii, către perfecţiune, astfel încât paznicilor nu le va mai rămâne decât giulgiul.
În mormânt este încă întuneric, dar Dumnezeul Luminii şi al Adevărului nu poate suporta altceva decât lumina, care este dătătoare de căldură, iar apoi de viaţă. În mod similar, cadavrul învăţăturii Mele se va ridica din mormântul în care a fost îngropat de interesele lumeşti, de egoismul uman şi de setea de putere a oamenilor. Oriunde va întâlni în inimile oamenilor o scânteie de lumină, de căldură şi de viaţă, el va amplifica aceste vibraţii, răspândindu-le din ce în ce mai departe, la fel ca un foc care se propagă de la o sursă la alta, şi atingând inclusiv inimile celor care nu credeau deloc în ele. Aceasta este imaginea spirituală a învierii Mele sub forma învăţăturii iubirii pe care am răspândit-o acum aproape 2000 de ani, care se va ridica şi va pune din nou stăpânire pe inimile oamenilor. La fel cum discipolii Mei s-au bucurat atunci de ridicarea Mea din morţi, învierea învăţăturii Mele va fi sărbătorită de întreaga umanitate şi de fiecare individ în parte, în inima sa. Voi trezi astfel din nou inimile credincioşilor Mei, după ce aceştia vor arunca giulgiul în care M-au învelit până atunci, renunţând la ceremoniile lor lumeşti şi la ritualurile lor religioase şi neacceptând decât semnificaţia spirituală profundă a învăţăturii Mele; pe care o vor practica cu ardoare. Această înviere a inimilor va fi echivalentă cu renaşterea spirituală, pasul final către renunţarea la lumea exterioară şi către începerea unei vieţi noi, spirituale, în care legăturile materiale nu vor mai avea puterea de a duce oamenii în rătăcire sau de a-i întârzia pe calea lor către spiritualizare. De aceea, treziţi-vă, copiii Mei! Deschideţi-vă ochii spirituali, urechile şi inimile! Iisus Hristos, reprezentat de învăţătura Sa delicată, a blândeţii şi iubirii, Cel care a fost capabil să-i binecuvânteze pe cruce nu numai pe cei apropiaţi, ci şi pe duşmanii Săi, va învia din nou, în inimile voastre! Pământul întreg va deveni atunci biserica Lui, casa Sa de rugăciune, în care nu vor mai domni decât pacea, liniştea şi fericirea, iar inimile voastre vor fi împodobite cu ghirlandele paradisiace ale iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele vostru. Pregătiţi-vă pentru acest festin al învierii în inimile voastre, căci el va fi festinul spiritualizării voastre, al transfigurării sinelui vostru interior.
JAKOB LORBER
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu