Recunostinta

Va plângeti: “Ah, cât sunt de nefericit!” “Bine, de acord, dar ati multumit astazi?” “Sa multumesti cui si pentru ce?” “Puteti sa respirati si sa mergeti?” “Da:” “Ei bine, multumiti domnului, pentru ca exista oameni care nu pot nici sa mearga, nici sa manânce, nici sa deschida gura!” Sunteti nefericiti pentru ca niciodata nu v-ati gândit sa multumiti. Pentru a va schimba starea, este mai întâi nevoie sa recunoasteti ca nu este nimic mai minunat decât faptul de a fi viu, de a putea merge, a putea privi, a putea vorbi. Stiti voi câte miliarde si miliarde de Entitati, elemente si particule sunt puse în joc pentru a putea mentine în viata un singur om? Nu va dati seama, si sunteti mereu revoltati si nemultumiti. Deveniti recunoscatori! De cum va sculati mâine dimineata, multumiti Cerului. Câti oameni nu se mai trezesc deloc dimineata sau se trezesc paralizati! Spuneti: “Îti multumesc, Doamne, pentru ca Tu mi-ai dat si astazi viata si sanatate; Doamne, voi împlini voia Ta!”

Însusirile voastre, talentele voastre, virtutile voastre sunt, de fapt, trimisi ai Cerului care si-au facut lacas în voi pentru a lucra. Trebuie sa deveniti constienti de acest fapt, caci, în ziua în care deveniti mândri de succesele voastre, ca si cum tot meritul v-ar reveni voua, Într-un fel sau altul, acesti prieteni se vor îndeparta si veti pierde acel talent sau acea virtute. Câti oameni nu si-au pierdut talentul din cauza orgoliului! În timp ce altii, din contra, si-au atras calitatile sau le-au amplificat prin umilinta lor.

Si când va simtiti fericiti, încântati, fara sa aveti vreun motiv deosebit, sa stiti ca atunci ati primit vizita Fapturilor ceresti. Daca nu apreciati ceea ce ele fac pentru voi, veti pierde aceasta stare. Pe urma, degeaba va veti stradui sa le mai regasiti, s-a terminat, aceste fiinte nu va mai viziteaza, nu va mai arunca nici o privire, nu va mai zâmbesc, nu va mai adreseaza nici un cuvânt, nu mai misca nici un deget pentru voi. Singurul lucru, care poate nemultumi Spiritele luminoase, este lipsa de recunostinta. Le place sa fie apreciata dragostea lor, generozitatea lor. Ele cunosc si chiar scuza defectele si slabiciunile voastre, nu se împiedica de ele; din contra, ele spun: “O, saracii, în ce hal sunt, trebuie sa-i ajutam!” Dar, daca vad ca nu le apreciati prezenta, ele va parasesc. Nu pentru ca ar avea nevoie de aceasta recunostinta, dar daca nu le apreciati, nu veti putea niciodata sa profitati, într-adevar, din plin, de tot ceea ce ele ar putea sa va daruiasca. Deci, nu uitati cel mai mare secret, cea mai importanta cheie pentru fericirea si pormovarea voastra, este recunostinta. Atâta vreme cât veti aprecia darurile Sale, Cerul nu va va parasi.