joi, 22 ianuarie 2009

Cine sunt eu? Care este scopul existenţei mele? De ce unele persoane par să ducă o viaţă mai veselă decît altele? De unde vin şi încotro mă duc?


Căutarea fericirii, pe care omul preconizează să o găsească, tinde, în mod invariabil, să se îndrepte către obiecte şi întîmplări externe. Mulţi gîndesc: “dacă aş putea să-mi cumpăr o maşină...”, sau “dacă aş fi capabil să pun mîna pe postul acela...”, sau “dacă aş trăi în America aş fi fericit...”. Mintea se poate linişti şi poate rămîne paşnică un scurt interval de timp, odată ce a dobîndit obiectele dorite, dar, cu timpul, va sfîrşi plictisindu-se să se tot joace cu noile jucării şi îşi va începe căutarea de plăceri, în altă parte. Obiectele exterioare eşuează de fiecare dată, în încercarea lor de a aduce fericirea căutată. Cineva poate cuceri noi posesiuni materiale, un post cu mai multă responsabilitate, faimă şi, deci, mai bine plătit, o vilă pe malul mării, dar mintea sa va rămîne mereu aceeaşi.

Autentica satisfacţie derivă din atitudinea faţă de lumea exterioară şi nu de la obiectele în sine. Toată lumea trece prin momente mai dificile în viaţă, totuşi, se trăieşte mai fericit cînd obstacolele sunt înfruntate cu o minte senină.

Marele secret constă, deci, în a dobîndi control asupra lumii interioare. Mintea conversează tot timpul cu ea însăşi; îşi aminteşte de evenimente trecute, îşi reface istoriile diverselor etape care i s-au părut mai convenabile, face planuri de viitor, dezbate în termeni de pro şi contra asupra cutarei sau cutarei probleme. Reducînd în chip metodic acest dialog intern şi focalizînd atenţia în obiecte pozitive şi inspiratoare spiritual, se poate începe o înţelegere profundă a mecanismului psihic şi se poate dezvolta o viaţă mai eficientă.

Dar, amintirea este un animal foarte înşelător şi nu e aşa de uşor de domesticit. Există numeroase teorii despre forma în care funcţionează. Totuşi, procesul mental uman continuă să rămînă intangibil şi misterios. De ce se află cineva, deseori, sub presiunea aceloraşi probleme şi a aceloraşi frustrări?

Există o voinţă liberă, un liber arbitru, dar numai cînd se utilizează cu scopul de a distruge tabieturile formate de-a lungul vieţii.

Swami

Niciun comentariu: