Mintea exista intr-o stare continua de ,,nu este destul”, si intotdeauna este lacoma dupa mai mult. Cand te identifici cu mintea te plictisesti si vrei sa te odihnesti foarte repede. A se plictisi inseamna ca mintea are o foame dupa mai multi stimuli, mai multa hrana pentru gandire, dar foamea ei nu este satisfacuta niciodata.
Cand esti plictisit, atunci poti sa satisfaci foamea mintii luand o revista, dand un telefon, sau butonand televizorul, navigand pe internet, mergand la cumparaturi, sau si asta nu este nenormal, transferand sentimentul de lipsa si nevoia mintii de mai mult, la corp, indopandu-l regulat cu mai multa hrana. Sau poti sta asa, plictisit, adunandu-te si doar sa observi cum este cand esti plictisit, odihnindu-te si doar sa obesrvi. Si stai asa in reapos. Atunci cand aduci constiinta in aceasta traire, deodata, apare un spatiu si o liniste, asa cum stai tu acolo. La inceput mai putina, dar odata cu cresterea sentimentului interior de spatiu, senzatia de plictiseala va incepe sa se diminueze din intensitate si din semnificatie. Asa ca,… chiar si plictiseala va poate invata cine sunteti si cine nu sunteti voi.
Si atunci veti descoperi ca un om plictisit nu este ceea ce pare a fi. Plictiseala, mania, intristarea, sau teama nu sunt ceea ce sunteti voi in esenta. Ele sunt conditionari ale mintii umane. Ele vin si pleaca.
Sunt plictisit. Cine stie asta? Sunt suparat, trist si mi-e teama. Cine stie asta? Voi sunteti cel ce stie, nu conditionarile.
Tolle
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu